oglindire

.....imi plac oglinzile..de altfel camera mea e plina de oglinzi..oglinzi patrate, oglinzi mari si drepte de-a lungul carora se preling spirale negre si misterioase, oglinzi plictisitoare lipite de dulapuri, cioburi de oglinzi neadunate, oglinzi in care se reflecta corpuri, jumatati de picioare, de maini, corpuri alungite, impreunate, imbratisate...
la inceput mi-a fost frica de oglinzi..imi era frica de-mi vedea reflectia corpului gol in oglinda..de asta le-am lipit langa pat..adunate ..pregatite pentru spectacol ..la ora 7 s-a tras cortina si iata! defilarea corpurilor pe langa ele..a inceput.... intai am tras cu ochiul timid, am deschis doar unul shhhh!pe celalalt pastrandu-l inchis pentru mangaiere..si iata... primul meu ochii deschis ...,putin socat la inceput, nu a intarziat sa se bucure..si l-a chemat si pe al doilea..priveste! ce minunatie !
straduindu-se sa alunge din minte toate gandurile ce l-ar putea deranja si al doilea ochii se bucura de priveliste: jumatate de corpuri unite, zdrobindu-se reciproc, intr-o lupta continua pentru eliberare, dar, in loc sa se traga inadarat ele cauta eliberarea inauntru parca vrand sa intre unul in celalalt cat mai mult..cu totul!

privesc ca un spectator la ceea ce se intampla in interiorul meu si inchid totusi ochiii cand ma apropiu de poarta...lupta e tot mai crancena dar simt ca de data asta o sa inving..trebuie sa adun toti soldatii..puneti pe hold tot ce faceati! veniti la lupta! nu mai e loc de digerat, nu mai e loc de respirat, nu mai e loc de gandit....nu mai e ...nu ..nu....n..u...oh.... da!..da da asta e! victorie!